LUNIS AI 28 DI LUI 2014

“Preseâts Deans, la Prime Vuere Mondiâl pe Italie e à vût scomençât tal 1915 li che par un toc dal nestri Friûl Vignesie Julie di vuê e à vût tacât juste cent agns indaûr, ai 28 di Lui 1914, sot des bandieris dal imperi asburgjic. Fâur i onôrs bielzà di cumò, ducj insiemit, de Cjargne insin jù tal Cjars, a chei nestris muarts in divise austriache-ongjarese o taliane o ribei tal just cuintri di chês monturis, al vûl ben dî declarâ ore presint une idee di comunitât regjonâl e transconfinarie parsore di confins imponûts de Storie une volte e in vuê su cheste nestre crosere di Europe li che la antighe Mari Aquilee par seculorum e à vût cirût di meti dongje gjernaziis diviersis. Ve che, alore, par simbul, ai muarts in vuere di chê localitât, nestre ilustre comunitât lidrîs, vuê ai 28 di Lui 2014, lis fradaiis che si firmin a dedichin dal sigûr un moment di comemorazion li de Capele dai Muarts in Vuere a Udin, capitâl taliane de Prime Vuere, cul prudêl morâl de federazion provinciâl udinese dal Istitût nazionâl talian dal Galon Turchin jenfri decorâts al valôr militâr e in cunvigne particolâr cul Club UNESCO di Udin, cu la Confraternite citadine dal Crist il Coordenament Citadin dal Borc de Stazion di Udin, presinte la sorestanzie comunâl. In chê date culì, stimâts Sindics, si Ur spedìs vie ancje a Lôr un apel civic culturâl confasint, cul avôt juste che lu sparnicin tra i Lôr paisans e lis clapis sociâls che A àn pal teritori, un apel – une letare vierte, scrite par inglês e tes cuatri lenghis primariis de regjon foroiuliane (talian, furlan, sloven, todesc), cun tant di dediche par latin – za spedît ai plui alts sorestants des tieris fatis sûrs une volte dal storic Patriarcjât di Aquilee, vâl a dî Presidents e Governants di Austrie, Cravuazie, Gjermanie, Italie, Ongjarie, Slovenie e Svuizare cu lis sorestanziis ancje dai Stâts austriacs di Alte e Basse Austrie, Carintie, Purghie, Solpurghie, Staiar, Tirol e Viene; des conteis cravuatis di Bielovarie e di Bilagorie, di Carlevarie, Crapigne e Zagorie, di Copronisie e Crise, di Istrie, Mieze Muranie, Posec e Sclavonie, Litorâl e Mont, Sisse e Moslavine, Varavize e Podravine, Varasdine, Zagabrie provincie e Zagabrie citât; dal Stât bavar gjermanic e dai siei distrets di Alte e Basse Bavarie, Paladine Alte e Svabie; des conteis ongjaris di Comarine e Strigonie, Gjovarine, Mosone e Odemburghe, Somodie, Vase, Vesprine, Zale e citâts autonomis di Capovarie, Canisie, Gjovarine, Odemburghe, Savarie, Totabanie, Vesprine e Agarsecje; des regjons talianis di Friûl Vignesie Julie, Lombardie, Trentin e Tirol di Misdì, Venit e provinciis di Belum, Bolçan, Com, Gurize, Lec, Mantue, Monze e Briance, Padue, Pordenon, Rovigo, Sondri, Trent, Trevîs, Triest, Udin, Varês, Vignesie, Verone e Vicence; dai municipis citadinis slovens di Citât Gnove, Cjaudistrie, Cragn, Gurize Gnove, Lubiane, Morpurghe, Petovie, Sabote Muranie, Velenie, Vindiche e Zili e compagn dai cjantons svuizars Grison e Tissin. Calcolant di fâ alc ben acet, costrutîf sul pont culturâl e civîl, e sperant intun mot di cunvigne, si mandin cun cheste i salûts plui zentîi e rivuardôs”. Ve ca il test dal scrit spedît vie in chê ricorence dal president dal Moviment Civic Culturâl Alpin-Adriatic del Fogolâr Civic e dal Circul Universitari Furlan de Academie dal Friûl, prof. Alberto Travain, “al particolâr bon acet dai Sindics dai Comuns dal Friûl Vignesie Julie” e par cognossince ai gjornâi de regjon, cu la prionte di un apel civic culturâl, inviulât des fradaiis in note e firmât in place un secul daspò de Prime Vuere. Un “riclam civic dal Friûl pai 100 agns de Prime Vuere Mondiâl” destinât “ai nestris popui jenfri Donau e Adriatic” e indreçât a “preseâts sorestants e int de regjon storiche culturâl alpine-adriatiche” che si ur à professât trop che “chel di mudâ diferencis in divisions su la crosere de Europe, jenfri des Alps e dal Adriatic, salacor al è stât il piês delit che i nazionaliscj vincidôrs de Prime Vuere a vedin imbastît cuintri des nestris tieris e dai nestris popui, sul imprin tirâts dongje dal antîc e gloriôs Patriarcjât di Aquilee” zontant la pocade “tornìn, po, a tirâ fûr la storie che nus met adun!”. Un tant cu la date “Udin, ai 6 di Lui 2014, devant dal Palaç Patriarcjâl, te zornade de memorie civiche euroregjonâl alpine-adriatiche (263. inovâl che al è stât butât jù il Patriarcjât di Aquilee)”.

Precedente LUNEDÌ 28 DI LUGLIO 2014 Successivo LUNEDÌ 28 DI LUGLIO 2014